Căldura și seceta apar adesea împreună, dar nu înseamnă același lucru pentru o plantă
Când temperatura trece de 35 °C într-o zi de vară, noi putem căuta umbra, putem intra într-o clădire răcoroasă sau putem bea un pahar cu apă.
Plantele din grădină nu se pot muta.
Trebuie să suporte căldura în locul în care le-am plantat.
Pentru ele nu contează doar temperatura indicată de termometru. Contează și intensitatea soarelui, temperatura solului, umiditatea aerului, vântul, apa disponibilă, căldura degajată de ziduri și pavaje, precum și durata perioadei fierbinți.
De aceea, când evaluăm adaptarea unei plante la condițiile climatice, trebuie să privim toleranța la căldură ca pe o caracteristică distinctă.
Toleranța la căldură nu este același lucru cu toleranța la secetă.
Ce se întâmplă cu planta când este foarte cald?
Planta absoarbe apă prin rădăcini și pierde apă prin frunze, prin procesul de transpirație.
Aceasta nu este doar o pierdere de apă. Transpirația face parte din funcționarea plantei și contribuie la reglarea temperaturii sale.
Pe măsură ce temperatura crește, planta pierde mai ușor apă și îi poate fi tot mai greu să își mențină echilibrul hidric.
Dacă în sol există suficientă apă, poate compensa într-o anumită măsură această pierdere.
Dacă însă căldura se combină cu un sol uscat, planta se confruntă cu două probleme în același timp:
stres termic + stres hidric.
Această combinație poate fi deosebit de solicitantă.
Temperatura frunzei nu este neapărat aceeași cu temperatura aerului
Este un lucru important, la care ne gândim rareori.
Temperatura din prognoza meteo provine din măsurători făcute în condiții standard. O frunză din grădină poate însă primi soare direct.
În jurul ei se pot afla:
- pavaj încălzit;
- un gard din beton;
- peretele casei;
- pietriș;
- alte suprafețe care acumulează căldură.
În soare puternic, căldura la care este expusă frunza poate fi foarte diferită de ceea ce ne-am imagina privind doar temperatura aerului.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care aceeași plantă poate reacționa diferit la un val de căldură în două grădini din aceeași localitate.
35 °C nu înseamnă aceleași condiții în orice grădină
Să ne imaginăm două plante.
Una crește lângă gazon, înconjurată parțial de alte plante.
Cealaltă se află într-o fâșie îngustă dintre peretele sudic al casei și o alee de acces pavată.
Temperatura aerului raportată pentru localitate este aceeași. Dar căldura resimțită de plante poate fi diferită.
În al doilea loc, planta este expusă nu doar soarelui, ci și căldurii absorbite și degajate de suprafețele din jur. Solul se poate încălzi mai puternic.
De aceea, când vorbim despre toleranța la căldură, trebuie să ținem cont de mai mult decât clima țării sau a localității.
Contează și microclimatul.
Ce este stresul termic?
Procesele vitale ale fiecărei plante funcționează bine într-un anumit interval de temperatură.
Dacă temperatura depășește puternic sau pentru mult timp intervalul la care planta este adaptată, pot apărea probleme în funcționarea ei.
Stresul termic poate afecta:
- fotosinteza;
- respirația;
- funcționarea celulelor;
- echilibrul hidric;
- creșterea lăstarilor;
- starea frunzelor;
- dezvoltarea generală a plantei.
Căldura persistentă nu înseamnă neapărat că planta moare de pe o zi pe alta.
Adesea, primele efecte sunt mai puțin evidente.
Care pot fi semnele stresului termic?
În funcție de plantă și de condiții, pot apărea:
- frunze ofilite;
- margini maronii ale frunzelor;
- frunze arse de soare;
- căderea timpurie a frunzelor;
- creșterea mai lentă a lăstarilor;
- frunze mai mici;
- frunziș mai rar;
- o dezvoltare generală mai slabă.
Aceste semne nu indică însă întotdeauna stres termic.
Simptome asemănătoare pot apărea din cauza lipsei apei, a problemelor rădăcinilor, a excesului de săruri sau a altor factori.
De aceea, nu este suficient să privim frunzele. Trebuie să verificăm întregul loc în care crește planta.
De ce unele plante suportă mai bine căldura?
La fel ca în cazul toleranței la secetă, nu există o singură caracteristică ce oferă răspunsul.
Plantele au dezvoltat moduri diferite de adaptare. Pot conta, de exemplu:
- structura frunzelor;
- poziția lor pe ramuri;
- caracteristicile suprafeței frunzelor;
- reglarea transpirației;
- funcționarea rădăcinilor;
- protecția celulelor în condiții de căldură;
- modul în care planta își schimbă ritmul de creștere în perioadele de stres.
Unele plante sunt adaptate prin natura lor la medii fierbinți. Altele se dezvoltă mai bine în condiții mai răcoroase și mai echilibrate.
Nu ne putem aștepta, așadar, ca toate plantele să se comporte la fel în timpul unei veri fierbinți din România.
Transpirația este unul dintre modurile în care planta se răcorește
Planta pierde vapori de apă prin stomatele aflate pe frunze. Acest proces poate contribui la răcirea ei.
Există însă o condiție:
rădăcinile să poată absorbi suficientă apă.
Când solul se usucă, planta trebuie să își limiteze pierderile de apă. Stomatele se pot închide, ceea ce ajută la economisirea apei, dar poate limita și fotosinteza, și răcirea frunzelor.
De aceea, următoarea combinație este atât de solicitantă:
Aer fierbinte + soare puternic + sol uscat.
Planta încearcă în același timp să evite deshidratarea și să facă față căldurii.
De aceea, toleranța la căldură și toleranța la secetă sunt diferite
Să presupunem că o plantă suportă bine temperaturile ridicate atunci când primește suficientă apă.
Aceasta poate indica o bună toleranță la căldură.
Dacă însă este afectată repede când solul se usucă, toleranța ei la secetă poate fi mai redusă.
Este posibil și invers.
O plantă poate supraviețui cu puțină apă, dar poate fi afectată de temperatura foarte ridicată a frunzelor sau de soarele intens.
De aceea, în Profilul de Adaptare Climatică Grădinamarket, vom evalua separat:
toleranța la căldură
și
toleranța la secetă.
Cele două pot avea legătură între ele, dar nu se înlocuiesc una pe cealaltă.
Nu contează doar o singură zi fierbinte
Când evaluăm toleranța la căldură, nu este suficient să întrebăm dacă planta supraviețuiește unei după-amiezi cu temperatură foarte ridicată.
Căldura care persistă zile la rând este la fel de importantă.
O zi cu 35 °C, urmată de răcire, înseamnă altceva decât un val de căldură în care temperaturile rămân ridicate mai multe zile, iar nopțile nu aduc o răcorire semnificativă.
Condițiile din timpul nopții pot influența și capacitatea plantei de a se reface.
Prin urmare, nu trebuie să urmărim doar temperaturile record.
Contează și cât timp durează căldura.
Și nopțile calde pot solicita plantele
Ca proprietari de grădini, urmărim în primul rând temperatura maximă din timpul zilei.
Pentru plante contează însă întregul ciclu de 24 de ore.
Dacă noaptea aerul se răcește semnificativ, planta își continuă procesele vitale în alte condiții.
În timpul unui val de căldură prelungit, nopțile pot rămâne și ele calde. Astfel, planta poate avea mai puține posibilități să se refacă după stresul din timpul zilei.
Acest efect poate fi important mai ales în zonele urbane dens construite.
O grădină din oraș poate fi deosebit de fierbinte
Clădirile, drumurile și suprafețele pavate pot absorbi și păstra cantități mari de căldură.
Acest fenomen poate contribui la formarea insulei de căldură urbane.
De aceea, o curte aflată într-o zonă dens construită poate fi expusă la o căldură diferită de cea dintr-o grădină rurală apropiată.
Merită să ținem cont de acest lucru când alegem plantele. O specie care se dezvoltă bine într-o grădină rurală mai răcoroasă poate fi mai solicitată într-o curte urbană înconjurată de pavaj.
Un material al Comisiei Europene despre adaptarea arborilor urbani atrage, de asemenea, atenția că plantările viitoare trebuie să țină cont atât de schimbarea condițiilor climatice, cât și de particularitățile locului.
Contează și temperatura solului
Nici rădăcinile nu sunt ferite complet de efectele căldurii.
Suprafața unui sol descoperit și uscat se poate încălzi puternic. Acest lucru poate schimba condițiile de umiditate și temperatură pentru rădăcinile aflate aproape de suprafață.
De aceea, mulcirea poate fi utilă dincolo de păstrarea apei: poate contribui și la reducerea variațiilor mari de temperatură de la suprafața solului.
Vedem din nou că felul în care o plantă face față căldurii nu depinde doar de caracteristicile ei biologice.
Îngrijirea grădinii poate reduce stresul la care este expusă.
Udarea ajută, dar nu rezolvă orice problemă
În timpul unui val de căldură, reacția firească este să udăm mai mult.
Dacă planta suferă din cauza lipsei apei, udarea poate fi necesară.
Dar trebuie să deosebim două probleme:
lipsa apei
și
stresul termic.
Apa disponibilă poate ajuta planta să suporte căldura. Totuși, nu transformă neapărat o specie adaptată unui mediu răcoros într-una potrivită pentru un loc foarte fierbinte.
Pe termen lung, soluția nu este întotdeauna:
„O vom uda mai mult.”
Ci poate fi:
„Vom alege o plantă potrivită pentru căldura din acel loc.”
Nici udarea excesivă nu este o strategie bună pe caniculă
Când este foarte cald, putem fi tentați să ținem solul permanent ud.
Rădăcinile au însă nevoie și de aer.
Udarea excesivă poate crea probleme mai ales într-un sol greu, cu drenaj slab.
Se poate ajunge la o situație aparent contradictorie:
- aerul este fierbinte;
- noi adăugăm tot mai multă apă;
- zona rădăcinilor rămâne fără suficient aer;
- planta continuă să prezinte semne de stres.
Soluția nu este, așadar, simpla creștere a cantității de apă.
Nevoia de udare depinde de plantă, sol și vreme, privite împreună.
Cum putem ajuta plantele în timpul unui val de căldură?
Unul dintre cei mai importanți pași se face cu mult înaintea valului de căldură:
alegem planta potrivită pentru locul potrivit.
Mai pot conta:
- pregătirea corespunzătoare a solului;
- condițiile necesare dezvoltării rădăcinilor;
- udarea în funcție de nevoile reale;
- mulcirea, care poate reduce evaporarea și încălzirea solului;
- reducerea concurenței inutile dintre rădăcini.
Plantele proaspăt sădite au nevoie de atenție deosebită.
Rădăcinile lor nu pot folosi încă un volum de sol la fel de mare ca rădăcinile unei plante bine înrădăcinate.
De aceea, același val de căldură poate afecta mult mai puternic un gard viu plantat recent.
Umbrirea plantei este întotdeauna soluția?
Nu neapărat.
Dacă mutăm pentru totdeauna la umbră o plantă iubitoare de soare, doar pentru a o feri de căldură, putem crea o altă problemă.
Va primi mai puțină lumină, iar acest lucru îi poate influența dezvoltarea.
Scopul nu este să eliminăm artificial fiecare condiție dificilă.
Scopul este:
Să alegem o plantă căreia i se potrivesc condițiile reale ale locului.
Toleranța la căldură a unui gard viu: supraviețuirea nu este suficientă
În cazul gardului viu, aplicăm aceeași regulă despre care am vorbit și la toleranța la secetă.
Nu este suficient să întrebăm:
„Supraviețuiește căldurii?”
Un gard viu are un rol. Trebuie să crească, să formeze frunziș des și să ofere acoperirea pentru care l-am plantat.
Dacă planta este puternic afectată în fiecare vară, are frunze arse, pierde o parte importantă din frunziș și doar supraviețuiește, este posibil să nu își îndeplinească bine rolul de gard viu.
De aceea, când evaluăm toleranța la căldură, contează și cum se dezvoltă planta în grădină, nu doar dacă rămâne în viață.
Cum vom evalua toleranța la căldură?
În Profilul de Adaptare Climatică Grădinamarket, nu dorim să descriem toleranța la căldură printr-o singură temperatură record.
Întrebarea este mai degrabă:
Cât de bine poate planta să suporte căldura persistentă a verii, într-un loc potrivit și cu apă suficientă, păstrându-și vitalitatea și rolul în grădină?
O afirmație precum „suportă 40 °C” poate fi înșelătoare dacă apare singură.
Unde este măsurată acea temperatură?
Cât timp persistă?
Cum este solul?
Există apă disponibilă?
Care este umiditatea aerului?
Planta stă în soare direct?
Cât de cald este noaptea?
Un singur număr nu poate răspunde la toate aceste întrebări.
O scară de la 1 la 5 pentru toleranța la căldură
În viitorul Profil de Adaptare Climatică vom putea prezenta toleranța la căldură pe o scară unitară.
1 – toleranță scăzută la căldură
Temperaturile ridicate care persistă vara pot provoca stres puternic. Planta are nevoie de un loc mai răcoros sau mai protejat.
2 – toleranță moderată la căldură
Se poate dezvolta în condiții obișnuite de vară, dar poate fi sensibilă la perioadele lungi de căldură intensă.
3 – toleranță bună la căldură
Într-un loc potrivit, suportă în general bine căldura întâlnită frecvent vara.
4 – toleranță foarte bună la căldură
Se adaptează bine și la perioade mai lungi, cu temperaturi ridicate.
5 – toleranță deosebit de ridicată la căldură
Poate fi potrivită și pentru locuri foarte calde, dacă îi sunt îndeplinite și celelalte nevoi.
Și aici există o limită importantă:
Nota 5 nu înseamnă că planta poate suporta orice condiții.
Nota 5 nu face planta automat potrivită pentru grădina noastră
Dacă avem o grădină mai umbrită și mai răcoroasă, toleranța foarte ridicată la căldură a unei plante s-ar putea să nu ne aducă niciun avantaj.
Pot fi mult mai importante:
- toleranța la umbră;
- cerințele față de sol;
- adaptarea la condițiile de iarnă;
- nevoia de apă.
De aceea, notele din Profilul de Adaptare Climatică nu trebuie citite ca un clasament al plantelor.
O notă mare arată că planta suportă bine un anumit factor de stres.
Condițiile grădinii ne arată dacă această caracteristică ne este utilă.
O grădină pregătită pentru căldură se planifică înaintea următorului val de caniculă
Când canicula durează deja de câteva zile, încercăm în primul rând să protejăm plantele pe care le avem.
Soluțiile pe termen lung încep însă mai devreme:
- când alegem plantele;
- când pregătim solul;
- când le plantăm;
- când le ajutăm să dezvolte rădăcini sănătoase;
- când cunoaștem microclimatul grădinii.
O grădină adaptată schimbărilor climatice nu se construiește printr-o intervenție făcută în grabă în timpul caniculei.
Se construiește prin alegeri făcute pe termen lung.
Să găsim locul cel mai fierbinte din grădină
Într-o după-amiază de vară, merită să ieșim în grădină și să căutăm locul în care căldura se simte cel mai puternic.
Poate fi:
- în fața unui perete orientat spre sud sau vest;
- lângă pavaj;
- aproape de un gard din beton;
- într-un colț ferit de vânt, dar expus puternic soarelui;
- într-un loc unde solul se usucă repede.
Apoi să ne întrebăm:
Planta de aici va trebui să suporte nu doar temperatura aerului, ci toate condițiile acestui loc. Este potrivită pentru ele?
Dacă răspunsul este da, am pornit într-o direcție bună.
Dacă nu, merită să alegem altă plantă.
Principiul Grădinamarket rămâne același
Nu ne propunem să numim toate plantele noastre „tolerante la căldură”.
Unele se vor descurca foarte bine în acest privință. Altele vor avea o toleranță moderată. Iar pe unele nu le vom recomanda pentru locurile cele mai fierbinți, înconjurate de pavaj.
Aceasta este o informație utilă pentru alegerea plantei.
Vrem să arătăm ce condiții i se potrivesc fiecărei plante.
O grădină pregătită pentru verile fierbinți începe prin a înțelege locul în care plantăm.
Apoi alegem plante care se pot dezvolta bine acolo pe termen lung.
Grădina viitorului o plantăm acum.
În următorul articol, partea a 8-a:
Toleranța la secetă – cum se descurcă o plantă având la dispoziție mai puțină apă și care este diferența dintre supraviețuire și dezvoltare?