De ce o grădină adaptată schimbărilor climatice începe sub pământ?
În articolul precedent am vorbit despre microclimatul grădinii. Am văzut cum soarele, umbra, vântul, clădirile, pavajul și chiar micile diferențe de nivel schimbă condițiile în care cresc plantele.
Acum să coborâm un nivel.
La propriu.
Pentru că una dintre cele mai importante părți ale grădinii este cea pe care abia o vedem:
Solul.
O plantă poate suporta bine căldura și seceta. Poate fi potrivită pentru condițiile de iarnă din regiunea României în care o plantăm, iar lumina din grădină poate fi exact cea de care are nevoie.
Dacă însă condițiile din zona rădăcinilor nu sunt potrivite, planta tot nu se va dezvolta bine.
O grădină adaptată schimbărilor climatice nu începe de la frunze.
Începe de la rădăcini.
O parte esențială a plantei se află sub pământ
Când cumpărăm o plantă, ne uităm în primul rând la ceea ce vedem.
Cât de înaltă este?
Cât de deasă?
Cât de bogat este frunzișul?
Cât de repede crește?
Totuși, una dintre cheile dezvoltării sale pe termen lung se află sub pământ.
Rădăcinile fixează planta în sol și absorb apa și substanțele nutritive. Pentru a face acest lucru, au nevoie de mai mult decât de simpla prezență a pământului.
Un sol potrivit trebuie să le ofere, în același timp:
apă, aer, substanțe nutritive și spațiu în care să se poată extinde.
Dacă unul dintre aceste lucruri lipsește pentru o perioadă lungă, dezvoltarea plantei poate avea de suferit.
Un sol bun nu înseamnă doar un sol bogat în nutrienți
Când o plantă are probleme, prima reacție este adesea:
„Să-i dăm îngrășământ.”
Dar este posibil ca lipsa nutrienților să nu fie problema principală.
Poate că:
- solul este compactat;
- rădăcinile nu au suficient aer;
- surplusul de apă nu se poate scurge;
- rădăcinile nu se pot extinde;
- solul se usucă atât de repede, încât planta trece frecvent prin perioade de stres hidric.
În aceste situații, fertilizarea nu rezolvă singură cauza problemei.
De aceea, când vorbim despre sol, trebuie să privim separat cel puțin trei lucruri:
structura solului, felul în care gestionează apa și disponibilitatea nutrienților.
Solul nisipos – când apa pleacă prea repede
Solul nisipos are, de regulă, spații mai mari între particulele sale.
Acest lucru permite aerului să circule și apei să se scurgă repede. Poate fi un avantaj.
Dar poate deveni și o dificultate: apa trece rapid prin zona rădăcinilor, iar solul se poate usca mai devreme.
Acest lucru contează mai ales în timpul verii. La aceeași cantitate de precipitații, o plantă aflată într-un sol nisipos poate ajunge mai repede să sufere de lipsa apei decât una aflată într-un sol care o reține mai bine.
Pe un teren nisipos, pot fi deosebit de importante:
- alegerea plantei potrivite;
- îmbunătățirea conținutului de materie organică al solului;
- mulcirea;
- udarea corespunzătoare, atunci când este necesară.
Drenajul rapid nu este, în sine, un lucru rău.
Trebuie doar să știm ce plante alegem pentru acel sol.
Solul greu, argilos – când problema nu este lipsa apei
Un sol argilos se comportă diferit.
De obicei, poate reține mai multă apă, dar aceasta se mișcă mai lent prin sol.
Dacă structura este slabă, solul este compactat sau terenul are un drenaj deficitar, după o ploaie abundentă zona rădăcinilor poate rămâne prea umedă mult timp.
Aici apare o situație care poate părea surprinzătoare:
Planta poate avea prea multă apă în jurul rădăcinilor, iar rădăcinile să nu mai funcționeze bine.
De ce?
Pentru că rădăcinile au nevoie și de oxigen.
Dacă spațiile din sol rămân umplute cu apă, aerul ajunge mai greu la rădăcini. Pot apărea stresul și, în cazuri mai grave, deteriorarea acestora.
Așadar, nu este adevărat că un sol este cu atât mai bun cu cât reține mai multă apă.
Un sol bun trebuie să ofere și apă, și aer
Aceasta este una dintre cele mai importante lucruri de înțeles despre solul grădinii.
Există două extreme:
solul care se usucă prea repede
și
solul care rămâne mult timp îmbibat cu apă și lipsit de aer.
Niciuna nu este neapărat potrivită pentru plante.
Ne dorim o zonă a rădăcinilor în care să existe suficientă apă, surplusul să se poată scurge, iar în sol să rămână și aer.
De aceea, nu putem descrie nevoile unei plante doar prin „îi place apa” sau „nu îi place apa”.
Realitatea este mai complexă.
Solul compactat este o problemă aparte
Solul poate deveni nefavorabil și din cauza felului în care folosim terenul.
În timpul construcției, pe el pot circula utilaje grele. Poate fi folosit ca loc de trecere pentru mașini sau călcat ani la rând în aceeași zonă.
În timp, solul se poate compacta.
Spațiile dintre particule se reduc, aerul și apa pătrund mai greu, iar rădăcinile întâmpină rezistență când încearcă să se extindă.
Merită să verificăm acest lucru mai ales în grădinile caselor nou construite.
La suprafață se pot afla douăzeci de centimetri de pământ bun, iar dedesubt, un strat puternic compactat.
Planta se poate dezvolta bine la început. Când rădăcinile ajung însă la acel strat, creșterea ei poate încetini.
Groapa de plantare nu rezolvă singură un sol problematic
Acest lucru este important mai ales când plantăm un gard viu.
O idee frecventă este:
„Săpăm o groapă mare, o umplem cu pământ bun și am rezolvat.”
Uneori poate ajuta, dar nu schimbă neapărat solul din jur.
Rădăcinile nu ar trebui să rămână doar în groapa de plantare. Pe măsură ce planta crește, ele trebuie să pătrundă în solul învecinat.
Dacă acesta este puternic compactat sau nepotrivit, problema apare mai târziu.
Într-un sol greu, o groapă de plantare pregătită necorespunzător se poate transforma chiar într-un loc în care se adună apa.
De aceea, pentru un gard viu, în multe situații merită să ne gândim la pregătirea unei fâșii continue de plantare, nu doar a unor gropi separate.
De ce devine tot mai importantă capacitatea solului de a păstra apa?
Când ploile sunt distribuite inegal, nu contează doar câtă apă cade.
Contează și câtă apă poate păstra solul pentru plante.
Dacă după o ploaie puternică apa se scurge la suprafață sau trece repede dincolo de zona rădăcinilor, o parte din ea nu va mai fi disponibilă mai târziu.
Un sol cu o structură potrivită poate păstra mai multă apă și o poate pune treptat la dispoziția plantelor.
De aceea, într-o grădină adaptată schimbărilor climatice, putem privi solul ca pe o rezervă de apă.
Cu cât această rezervă funcționează mai bine, cu atât plantele pot trece mai ușor prin anumite perioade fără ploaie.
Rolul materiei organice
Materia organică din sol are mai multe roluri.
Gestionată corespunzător, poate contribui la:
- îmbunătățirea structurii solului;
- activitatea organismelor din sol;
- gestionarea apei;
- circulația nutrienților.
De aceea, îngrijirea materiei organice poate fi o parte importantă a pregătirii solului.
Și aici trebuie însă să ținem cont de tipul solului și de cantitatea folosită. Scopul nu este să punem cât mai mult material în groapa de plantare.
Scopul este să formăm o zonă a rădăcinilor care să funcționeze bine pe termen lung.
Mulcirea ajută și dincolo de controlul buruienilor
Unul dintre avantajele cunoscute ale mulcirii este reducerea buruienilor.
Dar, pentru o grădină adaptată schimbărilor climatice, are și alte roluri.
Un strat potrivit de mulci poate reduce încălzirea directă a suprafeței solului și pierderea apei prin evaporare. Acest lucru poate conta mult vara.
Pentru plantă, nu este important doar câtă apă primește.
Contează și:
Câtă apă reușim să păstrăm în sol?
Vom reveni asupra mulcirii într-un articol dedicat.
Contează și pH-ul solului
pH-ul solului poate influența disponibilitatea mai multor nutrienți.
Unele plante se adaptează la un interval mai larg de pH. Altele sunt mai sensibile.
Astfel, solul poate conține anumite substanțe nutritive, dar planta să nu le poată absorbi suficient de bine.
Este încă un exemplu pentru care, atunci când vedem un simptom, răspunsul nu este întotdeauna:
„Să adăugăm mai mult îngrășământ.”
Mai întâi trebuie să aflăm cauza.
Cum aflu ce fel de sol am?
Nu este obligatoriu să începem cu o analiză de laborator.
Câteva observații simple ne pot spune multe.
După ploaie:
Cât timp rămâne apa la suprafață?
În zilele calde de vară:
Cât de repede se usucă solul?
Când săpăm:
Pământul se lucrează ușor sau este foarte tare?
Când este umed:
Este lipicios și ușor de modelat sau se desface repede?
Să verificăm și:
Cât de adânc se întinde stratul de sol cu o structură potrivită?
Aceste observații ne pot oferi o primă imagine.
Pentru o plantare mai amplă sau pentru un sol care ridică probleme, o analiză făcută de specialiști poate elimina multe incertitudini.
Un test simplu, pe care îl putem face acasă
Luăm o mână de pământ ușor umed.
Încercăm să îl strângem în palmă și apoi să îl rulăm între degete.
Dacă se destramă foarte ușor și rămâne granulat, probabil conține mult nisip.
Dacă este lipicios, se modelează ușor și poate fi rulat într-un cilindru mai lung, poate avea un conținut mai mare de argilă.
Un sol aflat între aceste două extreme, mai sfărâmicios și ușor de lucrat, poate avea o structură mai favorabilă.
Desigur, acest test nu înlocuiește o analiză de laborator.
Dar ne ajută să începem să cunoaștem mediul în care trăiesc plantele noastre.
Aceeași grădină – două soluri foarte diferite
Mai există o presupunere frecventă: dacă am verificat solul într-un punct al grădinii, credem că este la fel peste tot.
Nu este întotdeauna așa.
O construcție mai veche, umplerea terenului, nivelarea, resturile unei clădiri sau înlocuirea pământului pot crea straturi diferite chiar și în interiorul aceleiași curți.
Acest lucru se poate observa mai ales la gardurile vii.
Pe o porțiune dintr-un gard viu de 50 de metri, plantele pot crește frumos, în timp ce, zece metri mai departe, exemplarele din aceeași specie se dezvoltă mai slab.
Diferența nu este neapărat între plante.
Poate fi în solul de sub ele.
Solul și clima acționează împreună
Aceasta este una dintre ideile importante ale seriei.
Felul în care planta suportă căldura este influențat de apa disponibilă în sol.
Efectul secetei depinde și de capacitatea solului de a păstra apa.
Efectul unei ploi abundente depinde de drenaj.
Iar capacitatea unei plante de a suporta perioadele uscate este influențată de cât de adânc și de ușor se pot extinde rădăcinile sale.
De aceea:
Clima nu se oprește la suprafața solului.
Pentru o plantă, vremea și solul formează împreună condițiile reale în care trăiește.
Nici un sol bun nu face orice plantă potrivită
Pregătirea solului poate ajuta mult, dar nu poate compensa orice alegere nepotrivită.
Dacă o plantă nu suportă umezeala persistentă, nu este indicat să o punem într-un loc unde apa băltește frecvent.
Dacă are nevoie de multă apă, menținerea ei într-un loc fierbinte, unde pământul se usucă repede, poate necesita udare constantă.
Îmbunătățirea solului și îngrijirea pot ajuta.
Dar punctul de plecare rămâne:
Planta potrivită în solul potrivit.
Ce informații vom arăta despre sol pentru fiecare plantă?
Alături de Profilul de Adaptare Climatică Grădinamarket, ne dorim să prezentăm într-un mod simplu și condițiile de sol potrivite pentru fiecare plantă:
Tipul de sol:
În ce tipuri de sol se dezvoltă bine?
Drenajul:
Cât de sensibilă este la apa care stagnează?
Solul uscat:
Cât de bine se adaptează după ce s-a înrădăcinat?
pH-ul solului:
Ce interval poate tolera?
Compactarea:
Cât de sensibilă este la lipsa aerului din zona rădăcinilor?
Pregătirea solului:
La ce trebuie să fim atenți înainte de plantare?
Astfel, cumpărătorul nu va vedea doar:
„Această plantă este adaptată schimbărilor climatice.”
Va putea să se întrebe și:
„Este potrivită pentru solul meu?”
Cinci minute care pot conta ani la rând
Înainte să cumpărăm o plantă, să mergem în locul în care vrem să o punem.
Să săpăm o groapă mică.
Să privim pământul. Să îl luăm în mână și să îl observăm.
Cum este structura lui?
Este umed sau uscat?
Este compactat?
Conține multe pietre?
Se sapă ușor?
Băltește apa acolo după o ploaie puternică?
Câteva observații simple ne pot feri de probleme care altfel ar dura ani.
Pentru că ceea ce vedem la o plantă este doar o parte a poveștii.
Cealaltă parte se petrece sub pământ.
O grădină adaptată schimbărilor climatice începe în zona rădăcinilor
Când ne pregătim pentru veri mai calde și perioade în care plantele primesc când prea puțină, când prea multă apă, este ușor să ne concentrăm doar asupra căutării unor specii noi.
Dar este la fel de important să întrebăm:
Ce condiții le oferim rădăcinilor?
Alegerea plantei și pregătirea solului se completează reciproc.
Planta potrivită + locul potrivit + plantarea corespunzătoare pot oferi condiții mai bune pentru dezvoltarea pe termen lung.
Așadar, înainte să întrebăm:
„Ce plantă poate face față schimbărilor climatice?”
merită să mai punem o întrebare:
În ce sol va trebui să crească?
Pentru că viitorul unei plante nu se decide doar la nivelul coroanei.
Se decide și sub pământ.
Grădina viitorului o plantăm acum.
În următorul articol, partea a 7-a:
Toleranța la căldură – de ce unele plante suportă verile fierbinți mai bine decât altele?