4. Planta potrivită la locul potrivit
De ce este aceasta cea mai importantă regulă a unei grădini adaptate la schimbările climatice?
În părțile anterioare am lămurit că adaptarea climatică nu este o singură caracteristică. Am văzut și că toleranța la secetă nu face, de una singură, ca o plantă să fie potrivită în orice condiții.
Ajungem acum la unul dintre principiile importante ale acestei serii:
Nu există o plantă potrivită pentru toate grădinile. Există plante potrivite pentru anumite locuri.
La prima vedere, poate părea evident.
În practică însă, cumpărarea plantelor se întâmplă adesea în ordinea inversă.
Mai întâi ne place o plantă.
Apoi o cumpărăm.
După aceea încercăm să adaptăm grădina la nevoile ei.
Pe termen lung, este mai sigur să procedăm altfel:
mai întâi cunoaștem locul, apoi alegem planta potrivită pentru el.
Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă atunci când alegem plante pentru o grădină adaptată la schimbările climatice.
O plantă nu este „bună” sau „rea” în mod absolut
Când o plantă nu se dezvoltă corespunzător, putem spune cu ușurință:
„La noi nu a mers.”
„Este un soi sensibil la boli.”
„Nu suportă clima de aici.”
„Probabil planta nu a fost bună.”
Uneori, explicația poate fi una dintre acestea.
Dar în multe situații s-a întâmplat altceva:
nevoile plantei nu s-au potrivit cu condițiile locului în care am plantat-o.
O plantă poate fi o alegere foarte bună într-o grădină și una nepotrivită la câțiva kilometri distanță.
Sau chiar în două locuri diferite ale aceleiași grădini.
Nu este o contradicție.
Plantele au nevoi diferite.
Ce înțelegem prin condițiile locului de plantare?
Aceste condiții înseamnă mult mai mult decât faptul că plantăm undeva în România, Germania sau Polonia.
Mediul în care trăiește efectiv planta este determinat de mai mulți factori împreună.
Printre ei se numără:
- durata expunerii la soare;
- căldura din timpul verii;
- tipul și structura solului;
- capacitatea solului de a păstra apa;
- drenajul;
- pH-ul solului;
- apa disponibilă;
- vântul;
- temperaturile minime din timpul iernii;
- zonele în care se acumulează aerul rece;
- efectul clădirilor și al suprafețelor pavate;
- microclimatul propriu al grădinii.
Împreună, acești factori alcătuiesc mediul la care planta trebuie să se adapteze.
De aceea, când alegem o plantă, nu este suficient să știm:
„Rezistă iarna în România.”
Următoarea întrebare este:
„Condițiile sunt potrivite pentru ea exact în partea grădinii în care vreau să o plantez?”
Într-o singură grădină pot exista mai multe condiții de creștere
Să ne gândim la o casă obișnuită.
Pe latura sudică, soarele încălzește peretele aproape toată ziua. Clădirea și pavajul acumulează căldură, apoi o radiază înapoi.
Vara, aici se poate forma un microclimat foarte cald și uscat.
Pe latura nordică a aceleiași case, soarele ajunge direct doar câteva ore. Solul se usucă mai lent, iar aerul poate fi mai răcoros.
La capătul terenului poate exista o zonă mai joasă, cu sol mai compact, unde apa rămâne mai mult timp după o ploaie puternică.
Toate cele trei locuri fac parte din aceeași grădină.
Dar pot reprezenta trei medii de creștere diferite pentru plante.
Prin urmare, întrebarea nu este doar:
„Ce plante sunt potrivite pentru grădina mea?”
Ci, mai precis:
„Ce plantă este potrivită pentru partea grădinii în care vreau să o așez?”
Lumina nu înseamnă pur și simplu soare sau umbră
Descrierile plantelor folosesc adesea trei categorii:
soare,
semiumbră,
umbră.
Sunt un punct de plecare util, dar realitatea este mai complexă.
Un loc care primește soare dimineața nu este identic cu unul aflat lângă un perete orientat spre sud, în plin soare la ora trei după-amiaza.
Pentru plantă nu contează doar câte ore primește lumină.
Contează și căldura la care este expusă.
Pereții, gardurile, pavajul și alte suprafețe pot modifica în mod semnificativ condițiile din jurul ei.
Acest aspect devine tot mai important într-un climat în schimbare.
Un loc însorit care înainte era potrivit poate provoca stres unei plante mai sensibile în timpul valurilor de căldură din vară.
Solul contează adesea mai mult decât ceea ce vedem la suprafață
La suprafață, două grădini pot părea aproape identice.
Sub pământ însă, condițiile pot fi complet diferite.
Un sol este nisipos, iar apa de ploaie se infiltrează repede.
Altul este compact și poate reține multă apă, dar după ploi abundente poate rămâne cu prea puțin aer pentru rădăcini.
Un al treilea este tasat, astfel încât apa pătrunde greu în profunzime.
Un al patrulea are structură bună și un echilibru potrivit între apă și aer.
Aceeași plantă se poate comporta foarte diferit în aceste soluri.
De aceea, una dintre întrebările de bază atunci când alegem plante este:
Ce se întâmplă cu apa când ajunge pe sol?
Se infiltrează repede?
Rămâne în sol?
Băltește la suprafață?
Zona rădăcinilor rămâne umedă zile întregi?
Sau solul se usucă după numai câteva zile fierbinți?
Răspunsurile pot spune adesea mai multe despre șansele plantei de a se dezvolta decât cantitatea anuală de precipitații, privită separat.
Ambele extreme legate de apă pot apărea în aceeași grădină
Una dintre dificultățile unei distribuții schimbătoare a precipitațiilor este că nu trebuie să ne pregătim doar pentru secetă.
Se poate întâmpla să avem:
o perioadă lungă de secetă → ploaie intensă → o nouă perioadă lungă de secetă.
Într-un sol mai compact, aceeași plantă poate trece, într-un timp scurt, prin două tipuri foarte diferite de stres.
Mai întâi are prea puțină apă.
Apoi prea multă.
După aceea, din nou prea puțină.
Royal Horticultural Society tratează separat alegerea plantelor pentru solurile care sunt umede în anumite anotimpuri și uscate în altele, deoarece relativ puține plante tolerează la fel de bine ambele extreme.
De aceea, în evaluarea adaptării climatice analizăm separat toleranța la extremele legate de apă.
Vântul schimbă condițiile locului fără să îl vedem
Un gard viu aflat pe un teren deschis trăiește în condiții diferite față de aceeași plantă într-o grădină protejată de clădiri.
Vântul solicită mecanic lăstarii, dar are și un efect mai puțin vizibil:
poate accentua pierderea apei din plantă.
Astfel, într-un loc expus vântului, efectele căldurii și secetei pot deveni mai puternice.
Solul se poate usca mai repede.
Planta poate pierde mai multă apă prin transpirație.
Iar o plantă altfel potrivită poate fi supusă unui stres mai mare.
De aceea, pe viitoarele fișe ale plantelor Grădinamarket dorim să indicăm separat și expunerea la vânt.
Și zonele în care se adună aerul rece fac parte din aceeași grădină
Din cauza felului în care circulă aerul rece, în locurile mai joase se pot înregistra temperaturi locale mai scăzute.
Acest lucru poate fi deosebit de important primăvara.
O plantă își poate începe deja creșterea, iar un îngheț târziu îi poate afecta lăstarii tineri.
De aceea, rezistența la frig nu ar trebui descrisă doar printr-o singură temperatură minimă.
Contează și poziția locului de plantare, și microclimatul său.
Ce se întâmplă dacă planta ajunge într-un loc nepotrivit?
Nu moare neapărat.
Tocmai de aceea problema este uneori greu de recunoscut.
O plantă aleasă nepotrivit poate rămâne în viață ani întregi.
Dar, în același timp:
crește mai încet,
are frunziș mai rar,
formează lăstari mai slabi,
prezintă mai des semne de stres,
are nevoie de mai multă udare,
poate deveni mai vulnerabilă la alte probleme,
sau pur și simplu nu îndeplinește bine rolul pentru care am plantat-o.
În cazul unui gard viu, acest lucru se vede ușor.
Plantele trăiesc.
Dar gardul viu nu devine suficient de des.
În asemenea situații, încercăm adesea să rezolvăm problema prin mai multă apă, mai multe substanțe nutritive și mai multă îngrijire.
Cauza de bază poate fi însă alta:
nu am ales planta potrivită pentru locul respectiv.
Planta potrivită poate necesita mai puține intervenții
Acesta este unul dintre avantajele importante ale unei grădini adaptate la schimbările climatice.
Când nevoile naturale ale plantei se potrivesc bine cu condițiile locului, poate fi nevoie de mai puține intervenții pentru a-i corecta mediul.
Acest lucru poate însemna:
mai puțină udare suplimentară,
mai puține lucrări de îmbunătățire a solului,
mai puțin stres pentru plantă,
o dezvoltare mai echilibrată,
și o durată de viață mai lungă.
Nu pentru că planta nu ar avea nevoie de îngrijire.
Ci pentru că nu încercăm să o menținem permanent în condiții fundamental nepotrivite pentru ea.
Principiul „planta potrivită la locul potrivit” este considerat esențial și în recomandările de grădinărit adaptat la schimbările climatice. University of Minnesota Extension – Climate-ready gardening
Să alegem mai întâi grădina pentru plantă? Tocmai invers.
Procesul obișnuit de cumpărare arată adesea așa:
1. Ne place o plantă.
2. O cumpărăm.
3. Îi căutăm un loc.
4. Încercăm să îi asigurăm condițiile de care are nevoie.
Când alegem plante în funcție de condițiile grădinii, inversăm ordinea:
1. Analizăm locul.
2. Îi identificăm caracteristicile.
3. Stabilim ce rol dorim să îndeplinească planta.
4. Alegem planta în funcție de toate acestea.
Pare o diferență mică.
În realitate, este un mod diferit de a gândi.
Șase întrebări utile înainte să cumpărăm o plantă
Înainte să alegem un gard viu sau o altă plantă care va rămâne mult timp în grădină, merită să verificăm cel puțin aceste șase lucruri:
1. Cât soare primește locul?
Este în plin soare, în semiumbră sau la umbră?
2. Cum este solul?
Nisipos, cu textură intermediară sau foarte argilos și compact?
3. Ce se întâmplă după o ploaie puternică?
Apa se scurge repede sau rămâne mult timp?
4. Cât de repede se usucă vara?
Solul se usucă în câteva zile sau păstrează mai mult timp umiditatea?
5. Cât de expus este locul la vânt?
Este protejat sau bate frecvent vântul puternic?
6. Câtă apă putem asigura pe termen lung?
Putem uda regulat, doar într-o măsură limitată sau foarte puțin?
Răspunsurile la aceste șase întrebări ne pot ajuta deja să restrângem considerabil lista plantelor potrivite.
Dar mai lipsește o întrebare: ce așteptăm de la plantă?
Aceasta este cel puțin la fel de importantă ca locul în care o plantăm.
Ne dorim un gard viu, dar cu ce scop?
Să ofere intimitate cât mai repede?
Să crească înalt și să limiteze vizibilitatea din exterior?
Să reducă efectul vântului?
Să aibă nevoie de mai puțină îngrijire?
Să aibă frunziș semipersistent sau persistent?
Să producă fructe?
Să contribuie la biodiversitate?
Să aibă valoare decorativă?
Alegerea plantei potrivite se află la întâlnirea a două lucruri:
CONDIȚIILE LOCULUI + SCOPUL PLANTĂRII
Când le cunoaștem pe amândouă, putem recomanda plante mult mai precis.
Aceasta va fi baza sistemului de alegere a plantelor Grădinamarket
Scopul nostru nu este să scriem pur și simplu lângă fiecare plantă:
„Adaptată la schimbările climatice.”
Aceasta ar fi o informație insuficientă.
Vrem să arătăm pentru fiecare plantă:
ce nivel de căldură poate suporta,
cât de bine tolerează seceta,
cum reacționează la extremele legate de apă,
în ce condiții de iarnă se poate dezvolta,
la ce tipuri de sol se adaptează,
de câtă lumină are nevoie,
cât de potrivită este pentru un loc expus vântului,
și pentru ce rol în grădină o recomandăm.
Pe baza acestor informații, nu vrem să îi prezentăm cumpărătorului doar un punctaj.
Vrem să răspundem la întrebarea lui reală:
Este această plantă o alegere bună pentru grădina mea?
Planta potrivită nu este neapărat cea care primește 5 puncte la toate criteriile
Acest lucru va fi esențial pentru înțelegerea viitorului Profil de adaptare climatică.
Să presupunem că o plantă primește:
5 puncte pentru toleranța la căldură,
5 puncte pentru toleranța la secetă,
dar suportă greu solul prea umed.
Într-o grădină uscată, însorită și cu drenaj bun, poate fi o alegere foarte bună.
Într-o grădină aflată într-o zonă joasă, cu sol compact, care se îmbibă periodic cu apă, probabil nu este alegerea potrivită.
Acolo poate funcționa mult mai bine o altă plantă, chiar dacă primește doar 3 puncte pentru toleranța la secetă.
Prin urmare:
Nu trebuie să căutăm cele mai multe puncte.
Trebuie să căutăm caracteristicile potrivite grădinii noastre.
Aceasta va fi una dintre diferențele importante dintre un simplu clasament al plantelor și Profilul de adaptare climatică Grădinamarket.
O grădină adaptată la schimbările climatice nu este o colecție de plante care suportă extremele
Scopul nu este să plantăm peste tot exclusiv specii care tolerează seceta sau căldura extremă.
Într-o grădină umbroasă și mai umedă, acest lucru nu ar avea sens.
O grădină în care ținem cont de schimbările climatice este, mai degrabă, una în care plantele alese se potrivesc condițiilor locului.
Pe termen lung, astfel putem obține o grădină mai rezistentă.
Și, probabil, una care cere mai puțină muncă.
Principiul Grădinamarket
Vrem ca această idee să fie una dintre afirmațiile centrale ale întregii serii:
Nu căutăm planta care suportă cele mai multe condiții dificile.
Căutăm planta potrivită pentru locul în care va crește.
Pentru că alegerea bună a unei plante nu începe cu întrebarea:
„Care plantă este cea mai bună?”
Ci cu:
„Cum este grădina mea?”
Și abia apoi:
„Ce plantă se potrivește aici?”
Aceasta este una dintre cele mai simple și mai importante reguli ale unei grădini adaptate la schimbările climatice.
Grădina viitorului o plantăm acum.
În următoarea parte, a 5-a:
Cunoaște microclimatul grădinii tale – de ce pot exista condiții complet diferite pentru plante la doar câțiva metri distanță?