2. Ce înseamnă, de fapt, că o plantă este adaptată la schimbările climatice?
Toleranța la secetă este importantă. Dar adaptarea climatică înseamnă mult mai mult.
În partea anterioară am scris despre faptul că vremea în schimbare ne îndeamnă să gândim tot mai mult pe termen lung atunci când alegem plante pentru grădină.
Apare însă o întrebare esențială:
Ce face ca o plantă să fie adaptată la schimbările climatice?
Mulți ar răspunde, probabil:
„Suportă bine seceta.”
Este, într-adevăr, o caracteristică importantă. Dar, singură, nu înseamnă că planta este adaptată la schimbările climatice.
Adaptarea climatică este o chestiune mai complexă.
O plantă nu trebuie să facă față doar unor săptămâni fără ploaie.
În același an, poate trece prin perioade lungi de căldură, soare puternic și uscarea solului, urmate de ploi abundente căzute într-un timp scurt. Iarna, se poate confrunta și cu variații mari de temperatură.
De aceea, când vorbim la Grădinamarket despre o plantă adaptată la schimbările climatice, nu analizăm o singură caracteristică.
Analizăm cât de bine se poate adapta la condițiile în care va trebui să trăiască pe termen lung.
Să lămurim mai întâi o neînțelegere importantă
Adaptarea climatică nu este același lucru cu toleranța la secetă
Toleranța la secetă arată cum reacționează o plantă atunci când are la dispoziție tot mai puțină apă sau când trece prin perioade mai lungi cu deficit de apă.
Este o caracteristică foarte importantă.
Mai ales într-o grădină fără sistem automat de irigații, unde solul se usucă repede sau plantele sunt expuse la soare puternic.
Să ne imaginăm însă o plantă ce tolerează foarte bine seceta.
Timp de câteva săptămâni primește foarte puțină apă, dar continuă să se dezvolte corespunzător.
Apoi vine o ploaie puternică, iar în solul compact apa rămâne zile întregi în jurul rădăcinilor.
Dacă planta suportă greu aceste condiții, toleranța ei ridicată la secetă nu o face neapărat o alegere bună pentru acel loc.
Și situația inversă este posibilă.
O plantă ce preferă condiții mai umede se poate dezvolta foarte bine într-o grădină cu apă suficientă, dar poate suferi permanent pe un teren nisipos, orientat spre sud, care se usucă repede.
Așadar:
Toleranța la secetă este o caracteristică. Adaptarea climatică privește un ansamblu de condiții la care planta trebuie să se adapteze.
Ce înțelegem noi prin adaptare climatică?
În abordarea Grădinamarket, folosim următoarea definiție:
Considerăm adaptate la schimbările climatice plantele care, așezate într-un loc potrivit și îngrijite corespunzător, pot face față condițiilor meteorologice în schimbare și tot mai extreme, continuând să se dezvolte pe termen lung și să îndeplinească rolul pentru care au fost plantate în grădină.
Am inclus în mod intenționat trei condiții în această definiție:
planta potrivită, locul potrivit și îngrijirea potrivită.
Dacă ignorăm una dintre ele, putem ajunge ușor la concluzii greșite.
1. Toleranța la căldură – când nu mai este vorba doar despre „vreme caldă”
Temperaturile ridicate pot provoca un stres considerabil unei plante.
Mai ales când apar simultan:
soare puternic, temperatură ridicată a aerului, sol încălzit și puțină apă disponibilă.
În plus, căldura la care este expusă o plantă în grădină nu corespunde întotdeauna temperaturii anunțate la prognoza meteo.
Un perete orientat spre sud, pavajul, un gard de beton sau asfaltul pot absorbi multă căldură în timpul zilei, apoi o pot radia înapoi.
Astfel, două plante aflate la doar câteva zeci de metri una de cealaltă pot fi expuse la condiții termice foarte diferite.
Când analizăm adaptarea climatică, trebuie, prin urmare, să ne întrebăm și:
Cât de bine poate suporta planta perioadele lungi de căldură intensă din timpul verii?
2. Toleranța la secetă – nu înseamnă că planta nu are nevoie de apă
Aceasta este, probabil, cea mai importantă neînțelegere.
O plantă tolerantă la secetă nu este o plantă care trăiește fără apă.
Toate plantele au nevoie de apă.
Acest lucru este deosebit de important pentru plantele proaspăt sădite, ale căror rădăcini nu pot încă absorbi apa dintr-un volum mare de sol.
Ghidurile Royal Horticultural Society despre plantele tolerante la secetă subliniază, de asemenea, că acestea au nevoie de udare până când se înrădăcinează corespunzător.
Prin urmare, pentru noi, toleranța la secetă răspunde la întrebarea:
Cum suportă perioadele mai lungi cu deficit de apă o plantă deja bine înrădăcinată?
Aceasta este o întrebare foarte diferită de:
„Trebuie udată?”
3. Extremele legate de apă – nu doar lipsa ei poate fi o problemă
Despre acest aspect se vorbește surprinzător de puțin atunci când discutăm despre adaptarea climatică.
Totuși, o distribuție mai inegală a precipitațiilor poate însemna și ploi foarte abundente într-un timp scurt, după o perioadă lungă de secetă.
În acest caz, capacitatea solului de a drena apa devine esențială.
Într-un sol nisipos, apa se poate infiltra repede.
Într-un sol compact și tasat, ea poate rămâne în zona rădăcinilor mult mai mult timp.
Iar rădăcinile au nevoie nu doar de apă, ci și de oxigen.
De aceea, un sol care rămâne îmbibat cu apă poate reprezenta pentru unele plante o problemă la fel de serioasă ca seceta.
Un material de specialitate al RHS tratează separat locurile în care solul este umed iarna, dar se usucă vara, și arată că nu toate plantele pot tolera ambele extreme.
Prin urmare, când analizăm adaptarea climatică, trebuie să întrebăm și:
Cum reacționează planta la variațiile mari ale cantității de apă disponibile?
4. Adaptarea la iarnă – nu contează doar câte grade sunt sub zero
Poate părea ciudat să vorbim despre rezistența la îngheț într-un articol despre încălzirea climei.
Totuși, este importantă.
Pentru o plantă nu contează doar cea mai scăzută temperatură din timpul iernii.
Contează și felul în care se schimbă temperatura.
O răcire puternică după o perioadă mai lungă de vreme blândă poate afecta planta altfel decât frigul care se instalează treptat.
La fel, înghețul târziu, apărut după o încălzire timpurie de primăvară, poate provoca probleme.
De aceea, în Profilul de adaptare climatică Grădinamarket nu vom analiza doar:
„La câte grade sub zero rezistă?”
Vom pune o întrebare mai amplă:
Cât de potrivită este planta pentru a crește pe termen lung în condițiile de iarnă și în perioadele cu temperaturi schimbătoare din România?
5. Adaptabilitatea la locul de plantare – poate cea mai importantă caracteristică
Ajungem la factorul care poate fi cheia întregii abordări.
O plantă nu trăiește într-un laborator.
Ea este plantată într-o grădină concretă.
Acolo întâlnește:
un anumit tip de sol,
anumite condiții de lumină,
o anumită disponibilitate a apei,
un anumit nivel de expunere la vânt,
un anumit microclimat.
O plantă ce se poate adapta la mai multe tipuri de sol, la niveluri diferite de umiditate sau la condiții de mediu variate poate fi, în multe cazuri, o alegere mai sigură.
Nici aceasta nu înseamnă însă că este potrivită pentru orice loc.
Un principiu de bază al grădinăritului pregătit pentru schimbările climatice este tocmai alegerea plantei potrivite pentru locul potrivit.
Dar vântul?
Vântul este un factor aparte.
El nu solicită planta doar din punct de vedere mecanic.
Mișcarea aerului poate accentua transpirația, crescând pierderea de apă a plantei și contribuind la uscarea mai rapidă a solului.
De aceea, aceeași plantă poate fi supusă unui stres hidric mult mai mic într-o grădină protejată decât pe un teren deschis și expus vântului.
În sistemul Grădinamarket, vom trata expunerea la vânt ca pe o caracteristică distinctă a locului de plantare.
De exemplu:
recomandată pentru locuri protejate,
potrivită pentru zone moderat expuse,
potrivită și pentru locuri deschise, expuse vântului.
De ce nu includem și bolile în punctajul adaptării climatice?
Rezistența unei plante la boli și dăunători este, desigur, foarte importantă.
În plus, schimbările climatice pot influența apariția dăunătorilor și a agenților patogeni.
Totuși, nu vrem să confundăm această caracteristică cu adaptarea climatică.
O plantă poate tolera foarte bine căldura și seceta, dar poate fi sensibilă la o anumită boală.
De aceea, vom evalua separat rezistența la boli și dăunători.
Astfel, putem oferi informații mai clare și mai precise.
Adaptarea climatică depinde întotdeauna de condiții
Aceasta este, poate, cea mai importantă idee a articolului:
Adaptarea climatică a unei plante nu poate fi evaluată separat de locul în care crește.
Să luăm o plantă ce suportă bine căldura și seceta.
Într-un loc însorit, cu sol bine drenat, se poate dezvolta foarte bine.
Dacă plantăm însă aceeași plantă într-o zonă joasă, cu sol compact, care se îmbibă frecvent cu apă, rezultatul poate fi cu totul altul.
Nu planta „s-a stricat”.
Am ales o plantă nepotrivită pentru acel loc.
Această perspectivă schimbă felul în care alegem plantele.
Adaptarea climatică nu înseamnă lipsa îngrijirii
Vrem să clarificăm și acest lucru.
O plantă adaptată la schimbările climatice poate avea nevoie de:
pregătirea corespunzătoare a solului,
udare imediat după plantare,
apă în mod regulat în perioada de înrădăcinare,
substanțe nutritive,
tăieri,
mulcire,
și, atunci când este cazul, măsuri de protecție fitosanitară.
Diferența nu este că de una dintre plante „nu trebuie să ne ocupăm deloc”.
Scopul este să alegem o plantă ale cărei nevoi naturale se potrivesc cât mai bine cu condițiile din grădină.
Cu cât această potrivire este mai bună, cu atât mai puțin va trebui să îi corectăm permanent condițiile prin intervențiile noastre.
Pe termen lung, acest lucru poate duce la un consum mai mic de apă, mai puține intervenții și plante care se dezvoltă mai bine.
De aceea, Grădinamarket pune cinci întrebări despre fiecare plantă
În Profilul de adaptare climatică Grădinamarket, aflat în pregătire, vom analiza plantele după aceleași criterii de bază:
1. Toleranța la căldură
Cum suportă temperaturile ridicate din timpul verii și stresul termic?
2. Toleranța la secetă
Cum suportă perioadele mai lungi cu deficit de apă o plantă bine înrădăcinată?
3. Toleranța la extremele legate de apă
Cum reacționează când perioadele uscate alternează cu cele în care solul devine prea umed?
4. Adaptarea la condițiile de iarnă
Cum suportă frigul, înghețul și variațiile de temperatură?
5. Adaptabilitatea la locul de plantare
Cât de bine se poate adapta la diferite tipuri de sol, condiții de lumină, niveluri de umiditate și microclimate?
Nu urmărim ca fiecare plantă să obțină punctajul maxim la toate categoriile.
Dimpotrivă.
Vrem să arătăm atât punctele forte, cât și limitele fiecăreia.
Planta cu cel mai mare punctaj nu va fi automat cea potrivită
Acest lucru va fi foarte important când vom explica viitorul sistem de punctare.
Să presupunem că alegem între două plante:
una tolerează foarte bine seceta,
cealaltă are o toleranță moderată la secetă, dar se adaptează mult mai bine unui sol mai umed și mai compact.
Care este alegerea potrivită?
Depinde unde vrem să o plantăm.
De aceea, nu vrem să facem un clasament simplu de tipul:
„Aceasta este planta care se adaptează cel mai bine la schimbările climatice.”
Este mult mai util să spunem:
Această plantă este o alegere bună în anumite condiții.
Cealaltă este mai potrivită în alte condiții.
Principiul profesional Grădinamarket
De aici pornește unul dintre principiile de bază ale întregului nostru sistem:
Nu căutăm planta care rezistă la orice. Căutăm să aflăm în ce grădină se poate dezvolta bine fiecare plantă pe termen lung.
Aceasta este diferența dintre simpla vânzare a plantelor și alegerea lor pe baza unor criterii profesionale.
Scopul nostru nu este să scriem lângă cât mai multe plante:
„Adaptată la schimbările climatice.”
Vrem ca fiecare cumpărător să poată afla:
La ce condiții se adaptează?
În ce fel de loc?
Cât de bine?
Și care sunt limitele ei?
Spre un alt mod de a alege plantele
În grădinile anilor următori, probabil că va conta tot mai mult să privim dincolo de înălțimea plantei, ritmul de creștere, culoarea frunzelor sau preț.
Întrebarea va fi tot mai des:
Cât de bine se potrivește această plantă grădinii mele – nu doar astăzi, ci și pe termen lung?
Vrem să oferim informațiile necesare pentru a răspunde la această întrebare.
Nu căutăm plante miraculoase.
Nu promitem o grădină care nu trebuie udată.
Și nu susținem că există o plantă ce se dezvoltă bine în orice condiții.
Căutăm planta potrivită pentru locul potrivit.
Pentru că nu plantăm ceva doar pentru o singură vară.
Grădina viitorului o plantăm acum.
În partea următoare:
Adaptată la schimbările climatice sau tolerantă la secetă? Care este diferența și ce înseamnă, de fapt, toleranța la secetă?