1. Și grădina noastră simte că vremea se schimbă
Și grădina noastră simte schimbările climatice – de aceea trebuie să alegem plantele altfel
Nu plantăm o grădină pentru un singur an
Când alegem o plantă pentru grădină, de obicei ne uităm la ceea ce ne place.
Cât de repede crește? Cât de înaltă va fi? Este veșnic verde sau își pierde frunzele? Cum arată florile? Cât de bine oferă intimitate? De câtă îngrijire are nevoie?
Toate acestea rămân întrebări importante.
Există însă un aspect la care, până nu demult, trebuia să ne gândim mult mai puțin:
În ce condiții va trebui să trăiască această plantă peste 5, 10 sau chiar 20 de ani?
Un gard viu, un copac sau un arbust mai mare nu se plantează pentru un singur sezon.
Dacă plantăm astăzi un gard viu, cel mai probabil ne dorim să îl vedem în grădină și peste câteva decenii.
De aceea, întrebarea:
„Îmi place această plantă?”
nu mai este suficientă.
Trebuie să ne întrebăm și:
„Se va simți bine în grădina mea și pe termen lung?”
Acesta este punctul de plecare al unei grădini adaptate la schimbările climatice.
Nu vorbim despre un viitor îndepărtat. Schimbarea se simte deja în grădinile noastre
Multă vreme, schimbările climatice au putut părea o problemă globală și îndepărtată.
Pentru un proprietar de grădină, lucrurile pot fi descrise mult mai simplu.
Ne confruntăm cu perioade mai fierbinți. Pot apărea intervale mai lungi fără precipitații. Solul își pierde umiditatea mai repede. Alteori, într-un timp scurt cade o cantitate mare de ploaie.
Pentru o plantă, media anuală nu este însă cel mai important lucru.
Cantitatea totală de precipitații dintr-un an poate să nu pară neobișnuită, dar contează foarte mult cum este distribuită.
Pentru o plantă, este cu totul altceva să primească:
20 de milimetri de precipitații în fiecare săptămână
sau
100 de milimetri într-o singură zi, după cinci săptămâni de secetă.
Cantitatea totală de apă poate fi asemănătoare în cele două situații, dar condițiile în care trăiește planta sunt complet diferite.
Agenția Europeană de Mediu evidențiază printre principalele riscuri climatice ale Europei căldura extremă, seceta, inundațiile și riscurile legate de securitatea apei.
Ce se întâmplă cu planta în tot acest timp?
O plantă nu se poate retrage la umbră într-o după-amiază fierbinte.
Nu se poate muta în altă grădină dacă solul nu i se potrivește.
Trebuie să se adapteze acolo unde am plantat-o.
Temperaturile ridicate îi pot crește pierderea de apă. Dacă și solul este uscat, rădăcinilor le este tot mai greu să înlocuiască apa pe care planta o pierde.
Creșterea poate încetini, frunzele se pot deteriora, planta se poate ofili sau își poate pierde frunzișul. În cazuri extreme, poate muri.
Aici alegerea plantei devine cu adevărat importantă.
Două plante din aceeași grădină pot reacționa foarte diferit la aceeași combinație de căldură și lipsă de apă.
Condițiile care provoacă un stres puternic unei plante pot fi mult mai ușor suportate de o altă specie sau varietate.
Seceta este doar una dintre probleme
Când vorbim despre plante adaptate la schimbările climatice, ne gândim ușor, în primul rând, la toleranța la secetă.
Dar aceasta este doar o parte a poveștii.
O plantă trebuie să facă față mai multor tipuri de solicitări:
- căldurii persistente din timpul verii;
- perioadelor mai lungi de secetă;
- radiației solare intense;
- cantităților mari de precipitații căzute într-un timp scurt;
- solului care devine temporar prea umed;
- fluctuațiilor de temperatură din timpul iernii;
- înghețului;
- vântului și uscării accentuate pe care acesta o poate provoca.
De aceea, adaptarea la schimbările climatice și toleranța la secetă nu înseamnă același lucru.
Toleranța la secetă este una dintre componentele importante ale adaptării la schimbările climatice.
Aceasta din urmă este însă o chestiune mult mai complexă.
Vom vorbi despre ea în detaliu în următoarea parte a seriei.
Nu există o plantă care să reziste la orice
Acesta este unul dintre cele mai importante principii.
Expresia „plantă adaptată la schimbările climatice” poate fi ușor înțeleasă greșit.
Nu există o plantă care să se dezvolte bine în orice sol, să suporte la fel de bine seceta și apa stagnantă, să se simtă bine atât în plin soare, cât și în umbră deasă, să reziste la orice temperatură și, pe deasupra, să nu aibă nevoie de îngrijire.
Adaptarea la schimbările climatice nu înseamnă că planta este invulnerabilă.
Trebuie, mai degrabă, să înțelegem la ce condiții se poate adapta bine fiecare plantă.
De aceea, principiul unei grădini adaptate la schimbările climatice nu este să găsim:
„planta care rezistă la cel mai mult”.
Ci să:
Alegem planta potrivită pentru locul potrivit.
Chiar și pe același teren pot exista mai multe „climate”
Pentru o plantă nu contează doar în ce regiune a României se află grădina.
Microclimatul este și el foarte important.
Să ne gândim la o zonă aflată lângă peretele sudic al unei case.
Vara, peretele și pavajul se încălzesc, apoi radiază căldura acumulată. În același timp, pe latura nordică, mai umbrită, a aceleiași grădini, condițiile pot fi cu totul diferite.
Într-un loc avem:
căldură puternică, soare intens și uscare rapidă.
La câteva zeci de metri distanță:
un mediu mai umbros, mai răcoros și mai umed.
De aceea, nici măcar despre o singură grădină nu putem spune întotdeauna:
„Această plantă este potrivită aici.”
Întrebarea mai utilă este:
„Ce plantă este potrivită pentru fiecare zonă a grădinii?”
Solul este cel puțin la fel de important ca vremea
Ar fi o greșeală să ne gândim la grădina adaptată la schimbările climatice doar prin prisma temperaturii aerului și a precipitațiilor.
O parte importantă din viața plantei se desfășoară ascunsă privirii noastre.
În sol.
De acolo, rădăcinile absorb apa și substanțele nutritive.
Contează foarte mult dacă solul este nisipos sau compact, dacă are o structură bună sau slabă, dacă se usucă repede ori păstrează apa mult timp, dacă permite circulația aerului sau se îmbibă ușor cu apă.
Nici o plantă tolerantă la secetă nu se va dezvolta neapărat bine dacă rădăcinile ei ajung într-un sol care rămâne mult timp îmbibat cu apă și lipsit de aer.
O altă plantă, în schimb, poate fi supusă unui stres constant tocmai într-un sol nisipos, foarte uscat, care pierde repede apa.
Adaptarea la schimbările climatice nu ține, așadar, doar de caracteristicile plantei. Ține de relația dintre plantă și locul în care crește.
O alegere mai bună a plantelor, în locul unei udări mai abundente?
Udarea rămâne, desigur, o parte importantă a îngrijirii grădinii.
Acest lucru este valabil mai ales pentru plantele proaspăt sădite.
Rădăcinile lor ocupă încă un spațiu limitat. Au nevoie de timp pentru a pătrunde în solul din jur. De aceea, chiar și o plantă ce va tolera bine seceta după ce se înrădăcinează poate avea nevoie de udare regulată în această perioadă.
Este esențial să subliniem:
O plantă adaptată la schimbările climatice are totuși nevoie de apă.
Întrebarea este, mai degrabă, ce se întâmplă după ce planta s-a stabilit.
De câtă apă are nevoie pentru a fi întreținută?
Cum reacționează la o perioadă mai lungă de secetă?
Cât de mult depinde de udarea permanentă?
Royal Horticultural Society subliniază, de asemenea, că, pe lângă alegerea plantelor care se adaptează bine la secetă, sunt importante plantarea corectă, îngrijirea solului, mulcirea și asigurarea apei în perioada de înrădăcinare.
De aceea, pentru grădina viitorului, strategia potrivită nu este neapărat:
„Vom uda mai mult.”
Ci și:
„Vom alege plante cărora li se potrivesc condițiile din grădina noastră.”
Un gard viu este o decizie pe termen lung
Dacă alegem greșit o floare anuală, putem corecta ușor alegerea în anul următor.
În cazul unui gard viu, situația este cu totul alta.
În câțiva ani, gardul viu devine una dintre cele mai mari structuri vii ale grădinii.
Poate oferi intimitate, poate delimita grădina, poate reduce efectul vântului, poate crea umbră și poate oferi adăpost altor viețuitoare. În plus, influențează puternic aspectul grădinii.
Dacă alegerea este greșită, problema poate deveni cu adevărat vizibilă abia peste câțiva ani.
De aceea, când alegem un gard viu, merită cu atât mai mult să ne întrebăm:
În ce condiții va trebui să se dezvolte această plantă și peste 10–20 de ani?
Întrebarea merge mai departe de ritmul de creștere al gardului viu sau de aspectul frunzelor sale.
Introducem o nouă abordare la Grădinamarket
De aceea, în perioada următoare, vom introduce la Grădinamarket o nouă abordare profesională.
Nu vrem să prezentăm plantele doar în funcție de dimensiune, ritmul de creștere sau aspect.
Vom analiza și modul în care se adaptează la condițiile de mediu în schimbare.
Vom evalua cinci aspecte principale:
Toleranța la căldură – cum suportă planta temperaturile ridicate din timpul verii și stresul termic?
Toleranța la secetă – cum reacționează o plantă deja bine înrădăcinată la perioadele mai lungi cu deficit de apă?
Toleranța la extremele legate de apă – cum suportă condițiile de uscăciune și pe cele temporar prea umede?
Adaptarea la condițiile de iarnă – cum suportă frigul, înghețul și schimbările de temperatură?
Adaptabilitatea la locul de plantare – cât de bine se poate adapta la diferite tipuri de sol, condiții de lumină, niveluri de umiditate și microclimate?
Pe baza acestora construim Profilul de adaptare climatică Grădinamarket.
Nu facem acest lucru pentru a putea scrie „adaptată la schimbările climatice” pe eticheta fiecărei plante.
Dimpotrivă.
Vrem să arătăm:
care sunt punctele forte ale fiecărei plante, unde are limite și pentru ce fel de grădină o recomandăm.
Nu vom recomanda fiecare plantă oricui
Este o decizie conștientă.
Dacă o plantă nu este o alegere bună pentru un anumit loc, vrem să spunem și acest lucru.
Dacă o altă plantă este mai potrivită acolo, pe aceea o vom recomanda.
Pentru că, pe termen lung, o plantă bună nu este cea pe care am reușit să o vindem.
Este cea care se simte bine în grădina cumpărătorului și peste ani.
Aceasta va fi baza alegerii plantelor adaptate la schimbările climatice.
Grădina viitorului o plantăm acum
Nu putem spune cu exactitate cum va fi vremea într-o anumită grădină peste 15 ani.
Știm însă că un gard viu, un copac sau un arbust plantat astăzi ar trebui să fie acolo și atunci.
De aceea, când alegem plantele, merită să luăm în considerare mai mult decât condițiile actuale din grădină.
Merită să ne gândim și cum o putem face mai rezistentă la condițiile viitoare.
Pentru asta nu trebuie să căutăm plante miraculoase.
Trebuie să ne cunoaștem grădina, solul și caracteristicile reale ale plantelor.
Scopul este simplu:
Să nu căutăm planta care rezistă la orice.
Să căutăm planta care se poate dezvolta bine, pe termen lung, în grădina noastră.
Aceasta este baza abordării Grădinamarket privind alegerea plantelor adaptate la schimbările climatice.
Grădina viitorului o plantăm acum.
În partea următoare: Ce înseamnă, de fapt, că o plantă este adaptată la schimbările climatice? De ce nu este același lucru cu toleranța la secetă?